Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva continuă expunerea online a activității Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara și a rolului pe care membrii acesteia l-au avut în cultura hunedoreană de la sfârșitul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.
În rândurile de mai jos, dr. Cristina Bodό, cercetător științific, și dr. Ionuț-Cosmin Codrea, arheolog, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, vă prezintă activitatea desfășurată de către Szinte Gábor în cadrul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara.
![](https://ladeva.ro/wp-content/uploads/2020/09/01_Szinte-Gabor.jpg)
Szinte Gábor
<<Szinte Gábor a fost unul dintre membrii de seamă ai Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, a cărui muncă îndeplinită cu pasiune și acribie a dus la înregistrarea unor elemente artistice acum dispărute, conservându-le astfel în patrimoniul cultural.
Szinte s-a născut în 1855 la Valea Crișului (jud. Covasna), studiile medii și le-a făcut la Cristuru Secuiesc (jud. Harghita) și Cluj (jud. Cluj). În anul 1875 și-a început studiile la Școala Superioară de Arte Frumoase din Budapesta, unde a obținut, în 1879, diploma de profesor de desen pentru învățământul mediu. Și-a început activitatea la Institutul Regal pentru surdo-muți
din Vácz (Ungaria), iar din anul școlar 1883-1884 a predat la Școala Reală din Deva, comitatul Hunedoara, până în 1897, când a obținut transferul la Budapesta, unde a activat până la moartea sa din 1914.
Szinte Gábor a întreținut relații profesionale cu intelectualitatea orașelor unde a activat ca profesor, cu colegii implicați în diverse domenii culturale, respectiv cu instituțiile naționale care colaborau cu profesorii din teritoriu, cum ar fi Comisia Națională a Monumentelor de la Budapesta.
La Deva, Szinte a devenit imediat membru al Societății, iar mai apoi membru în Comitetul director. Încă de la sosirea la Deva, Téglás Gábor i-a recunoscut abilitățile și l-a sprijinit în proiectele sale. Prietenia lor s-a menținut de-a lungul întregii perioade pe care Szinte a
petrecut-o la Deva și a dus la o strânsă colaborare în cercetarea monumentelor și siturilor arheologice, medievale sau romane, din comitatul Hunedoara. Prin intermediul prietenului său,Szinte a început colaborarea cu Comisia Națională a Monumentelor.
Din procesele verbale ale Societății rezultă că și-a însoțit colegii (Téglás Gábor, Király Pál sau Mailand Oszkár) la cercetări arheologice și excursii de studii, unde s-a ocupat în primul rând de realizarea desenelor, poate și a fotografiilor. Printre altele, a participat la dezvelirea amfiteatrului de la Sarmizegetusa, fiind cel care publică primele informații în numărul VIII al
anuarului Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, din 1897.
![](https://ladeva.ro/wp-content/uploads/2020/09/04_Suseni-Colt_cetate-1.jpg)
Unele dintre cele mai importante proiecte la care a lucrat au fost cele care vizau cercetarea monumentelor medievale din comitatul Hunedoara. Dintre acestea multe se aflau într-o stare avansată de degradare. Desenele sale, realizate la scară 1:1, pe hârtie de calc sau în culori,au înregistrat frescele unor biserici medievale care acum sunt dispărute sau au pierdut mult din detalii, de-a lungul ultimului secol.
O atenție deosebită a acordat fortificațiilor medievale. Cercetează turnul de la Crivadia,iar rezultatele au fost publicate în 1894 în Archaeologiai Értesítő. În ciuda încadrării cronologice greșite – romane, descrierea lui Szinte a rămas, până în zilele noastre, unică și, având în vedere
faptul că starea de conservare a monumentul nu s-a schimbat în ultimul secol, cât se poate de actuală. Cu câțiva ani înainte, în 1886, i-a atras atenția grupul de monumente de la Suseni-Colț,monumente medievale rămase în ruină. Situată pe un mic platou, capela, cum o numea el, era de
mult într-o stare avansată de degradare, dar păstra în altar și navă mari suprafețe dintr-o frescă.
La ora actuală cea mai mare parte a picturii este pierdută. Deși nu a lăsat desene ale interiorului,Szinte Gábor a realizat o foarte exactă descriere a programului iconografic al frescelor. Peste vale de biserică, pe un colț de stâncă, se ridica fortificația familiei Kendeffy. Szinte a făcut o
descriere foarte exactă a planului cetății, a stării de conservare a zidurilor și anumite considerații privind cronologia monumentului, pe care le-a publicat în anuarul Societății din 1893.
Ultimul mare proiect de care s-a ocupat Szinte Gábor, în perioada cât a fost profesor de desen la Școala Reală din Deva, a fost cetatea Devei. De numele lui se leagă primul plan al fortificației realizat în scop științific (publicat în UnitáriusKözlöny, 1910) în urma lucrărilor de degajare a molozului din prima incintă a fortificației, în 1897. În același timp, Szinte a conceput
un plan de restaurare a porții principale din incinta castelului Magna Curia. Planul nu s-a materializat, poarta fiind demolată în 1899, cu ocazia construirii Tribunalului.
După plecarea din Deva, cercetările sale se vor îndrepta spre studiile de etnografie (modele având încă din cadrul ședințelor Societății, unde a putut urmări activitatea lui Kolombán Samu, Mailand Oszkár sau Szabó Imre), începând o colaborare cu Secția de Etnografie a Muzeului Național de la Budapesta>> relatează dr. Cristina Bodό și dr. Ionuț-Cosmin Codrea.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați prezentarea de astăzi pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.